Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 30-Nov-2009

Palatul a fost ridicat de contele Ladislau Toldalagi II (1748-1806) si de sotia sa, contesa Ana Korda. Lucrarile au inceput in 1803, sub conducerea arhitectului italian Carlo Justi si au fost finalizate aproape de 13 decembrie 1808, cand o moarte fulgeratoare il rapune pe arhitect, la varsta de numai 40 de ani. Avand in plan forma unui patrat cu coltul sud-estic neterminat, cladirea se compune din subsol, parter si etaj. Fatada principala, lata de 42, 55 m, are 11 axe, in centru fiind asezat portalul, iar de o parte si de alta doua porti cu ancadrament dreptunghiular si cate o mica fereastra in partea superioara. Intrarile laterale sunt situate mai sus decat portalul principal, la ele urcand scari de piatra. Ferestrele parterului sunt impodobite cu grilaje din fier forjat, cu bogate motive geometrice si vegetale. Sub coroana nobiliara sunt forjate cu litere de mana initialele : GTL, GKA, GBG. Parterul este despartit de etaj printr-o friza decorativa compusa dintr-un motiv de panglici impletite. Friza este intrerupta din loc in loc de pilastri care sustin pe console balconul de piatra si grilaj din fier. Deasupra balconului se afla doua placi memoriale. Fatada vestica, cu o latime de 41,20 m, are aceleasi elemente ca si fatada principala, iar acoperisul este simplu, in doua ape. In interiorul palatului, coridoarele au calote boeme, despartite de arcuri. Arcade semicirculare simple, se sprijina pe stalpi cu baza patrata. Fata de nivelul de calcare al coridorului central, colateralii sunt mai inalti cu un metru. Coridorul din dreapta comunica cu o eleganta casa a scarilor, cu balustrada ornamentata cu panglici impletite. Atat la parter cat si la etaj sunt foisoare. Incaperile mici ale parterului, dispuse pe doua siruri, erau destinate servitorilor. La etaj scara de onoare duce la foisorul aflat in legatura cu salonul de onoare asezat in axul fatadei principale. In stanga si in dreapta acestuia se afla alte incaperi spatioase legate prin usi asezate de-a lungul aceluiasi ax. Grupate cate doua sau trei, incaperile din restul aripilor serveau ca locuinte membrilor familiei. Etajul este in intregime tavanit, iar parterul este acoperit cu calote boeme.

( Mircea Toca, "Clujul Baroc" - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p.87-90)